Pe 19 iunie 2026, Școala Gimnazială Stroiești a fost martora unui moment de o rară frumusețe, unde emoția s-a împletit cu recunoștința în cea mai pură formă.
Într-o atmosferă caldă, definită de afecțiunea colegilor și a întregii comunități, am sărbătorit împreună pensionarea celei care a devenit, pentru atâtea generații, simbolul blândeții și al dăruirii: doamna educatoare Ștefania Rita Bădeliță.
Evenimentul a debutat cu o rugăciune de mulțumire, un moment de liniște și introspecție care a așezat, simbolic, întreaga carieră a doamnei educatoare sub semnul binecuvântării, reamintindu-ne tuturor cuvintele Evanghelistului Matei "...iar cel ce va face și va învăța, acesta mare se va chema în Împărăția cerurilor."
A fost începutul perfect pentru a onora un parcurs de 46 de ani, o viață întreagă dedicată modelării unor destine mici, care astăzi privesc spre viitor cu încredere datorită temeliei solide pe care doamna educatoare a construit-o cu atâta iubire.
Cariera doamnei Ștefania Rita Bădeliță reprezintă o pagină de istorie în educația locală. În 1980 și-a făcut debutul în Vornicenii Mari. Apoi a lucrat o perioadă la Rotunda - Liteni, unde a activat ca educatoare și învățătoare, predând totodată limbile franceză și engleză. Între 1989 - 2005 (16 ani) a avut o activitate neîntreruptă ca educatoare și învățătoare în Zaharești, iar între anii 2005 - 2026 a desfășurat o activitate continuă la Școala Gimnazială Stroiești. Din cei 46 de ani de muncă, 37 de ani au fost dăruiți cu dragoste satelor din comunitatea locală.
În cadrul ceremoniei, doamna educatoare a primit din partea domnului primar Senic Mihai o Distincție Onorifică ca recunoaștere a Primăriei și a Consiliului Local din Comuna Stroiești pentru întreaga activitate profesională.
Din partea Școlii Gimnaziale Stroiești, domnia sa a primit Scrisoarea de Mulțumire, semnată de director prof. Maria Ciuc, ca semn de profundă recunoștință pentru devotamentul arătat generațiilor de copii, formând caractere prin muncă, răbdare și înțelepciune.
Au luat cuvântul colegii și foștii colegi, acum pensionari.
"Fiecare cuvânt pe care l-am rostit, l-am calculat și l-am ales ca fiind cel pe care l-am considerat că este mai corect, mai potrivit pentru evenimentul sau activitatea desfășurată. Sunt pensionară și nu m-am mai gândit că aș putea lua cuvântul astăzi. Dar, dintr-o dată, a trebuit să-l iau. Am încercat să-mi fac niște idei în mintea mea, așa că vă rog să fiți îngăduitori cu mine. În primul și în primul rând, mulțumesc colectivului, și dumneavoastră implicit, pentru că m-ați sprijinit și pe mine, și că am făcut parte din asemenea colectiv. Vă mulțumesc din suflet, sunteți niște oameni extraordinari cu toții. Mulțumesc și Primăriei, domnului primar Senic Mihai. Stroieștiul pentru mine e aici, în sufletul meu. Doamna educatoare, vă cunosc de când am ajuns la Stroiești. Nu știu de ce, dar întotdeauna am crezut că ne asemănăm prin felul nostru de a fi, prin faptul că am fost muncitoare, dedicate. Eu așa am avut în conștiința mea, că noi ne-am asemănat, poate și vârsta și... am avut multe de învățat de la felul dumneavoastră de a fi, prin copiii pe care mi i-ați trimis, pentru că am preluat și generațiile doamnei educatoare și întotdeauna am preluat copii deosebiți, cuminți și bine pregătiți pentru școală. Vă felicit în momentul acesta că deveniți pensionară. Ne bucurăm că se îngroașă grupul nostru, care, să știți că este cam flexibil: unii pleacă, unii vin... Asta-i viața... Nu mai știu cine a zis, că inevitabil ajungem și la astfel de momente. Dar sperăm să fie cât mai târziu pentru noi și să îngroșăm aici rândurile. Vă felicit, vă urez sănătate și vă aștept să luați loc aici, pe scaunul pensionarelor." (Prof. Hobjilă Maricela)
"Dragă doamna Rita, astăzi îmi este greu să găsesc cuvintele potrivite, pentru că nu este ușor să vorbești despre un om cu care ai împărțit ani frumoși de muncă, de bucurii, de emoții și de amintiri care vor rămâne pentru totdeauna în suflet. Momentul pensionării este unul special. Este un moment de bilanț, de recunoștință și de sărbătoare. Privesc spre anii petrecuți împreună și îmi dau seama cât de bogată a fost această călătorie datorită oamenilor ca dumneavoastră. Ați ales una dintre cele mai frumoase și mai nobile profesii – aceea de a modela sufletele copiilor. Cu răbdare, blândețe și dragoste ați fost pentru generații întregi de copii nu doar educatoare, ci și ocrotitoare, îndrumătoare și, de multe ori, a doua mamă. Ați lăsat în urmă mult mai mult decât activități, proiecte sau rezultate profesionale. Ați lăsat amintiri, valori și o parte din sufletul dumneavoastră în fiecare copil pe care l-ați îndrumat. Pentru mine însă, dincolo de profesionalismul pe care l-am admirat întotdeauna, veți rămâne colega și prietena pe care m-am putut baza. Vă mulțumesc pentru sprijinul oferit de-a lungul anilor, pentru sfaturile bune, pentru încurajări, pentru sinceritate și pentru toate momentele frumoase pe care le-am împărtășit. Au fost zile pline de provocări, dar și multe clipe de bucurie, pe care le-am depășit împreună. Au fost râsete, emoții, împliniri și poate chiar câteva lacrimi, dar toate acestea au făcut parte din povestea noastră profesională și umană. Astăzi nu vă spun La revedere, pentru că prietenia noastră nu se pensionează. Vă spun doar că începe un nou capitol al vieții dumneavoastră, unul pe care îl meritați din plin. Este timpul să vă bucurați mai mult de dumneavoastră, de familie, de cei dragi, de dimineți liniștite și de toate lucrurile frumoase pe care le-ați amânat de dragul profesiei. Vă doresc să pășiți în această nouă etapă cu aceeași eleganță, bunătate și lumină sufletească pe care le-ați dăruit tuturor celor din jur. Să aveți sănătate, liniște, bucurii nenumărate și multe motive de a zâmbi. Să nu uiți niciodată că munca dumneavoastră a avut valoare și că ați schimbat vieți. În inimile copiilor, ale părinților și ale colegilor vei rămâne mereu aceeași Rita – educatoarea dedicată, colega de încredere și omul cu suflet mare. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ai însemnat pentru mine și pentru cei din jurul dumneavoastră. Cu dragoste, respect și profundă apreciere, colega și prietena dumneavoastră." (Prof. Brîndușa Foca)
"Vă mulțumesc pentru sprijinul, răbdarea și încrederea pe care mi le-ați oferit la începutul carierei. M-ați îndrumat cu mult profesionalism, m-ați implicat în proiecte deosebite și mi-ați acordat șansa de a învăța și de a mă dezvolta. Sfaturile și exemplul d-voastră mi-au fost de mare ajutor și vor rămâne mereu o sursă de inspirație. Vă doresc multă sănătate, liniște și bucurii în această nouă etapă a vieții. Vă mulțumesc pentru tot!" (Prof. Bondar Adriana Elena)
"Stimată doamnă educatoare, dragi colegi și invitați, astăzi trăim un moment în care emoția se împletește cu recunoștința. Ne aflăm aici pentru a celebra o carieră impresionantă, construită cu pasiune, responsabilitate și dăruire timp de 46 de ani în slujba educației. Patruzeci și șase de ani înseamnă aproape o jumătate de secol din viața dumnevoastră care a fost dedicată copiilor, generațiilor care au trecut prin mâinile și prin sufletul dumneavoastră. Sute de zâmbete, sute de pași mici către cunoaștere și nenumărate amintiri care vor rămâne vii în inimile celor pe care i-ați îndrumat. Dealungul întregii activități, ați demonstrat că profesia de educatoare nu este doar o meserie, ci o adevărată vocație. Ați fost un model de implicare, de seriozitate și de profesionalism. Ați oferit fiecărui copil atenție, răbdare și încredere, contribuind la formarea unor caractere și la construirea unor temelii solide pentru viitor. Colegii v-au apreciat mereu pentru spiritul de echipă, pentru disponibilitatea de a ajuta și pentru energia cu care v-ați implicat în toate activitățile instituției. Prezența dumneavoastră a adus căldură, echilibru și inspirație în comunitatea noastră educațională. De astăzi începe o nouă călătorie – una fără orare și planificări școlare, dar plină de libertate, experiențe frumoase și timp pentru tot ceea ce vă aduce bucurie. Privind în urmă, puteți fi mândră de tot ceea ce ați construit. Ați lăsat urme frumoase în viețile multor oameni, iar aceasta este una dintre cele mai valoroase realizări pe care le poate avea un dascăl. În numele întregului colectiv, vă mulțumim pentru cei 46 de ani de muncă exemplară, pentru devotamentul, implicarea și dragostea cu care ați slujit educația. Vă dorim multă sănătate, liniște sufletească, bucurii alături de familie și cât mai multe călătorii care să vă umple sufletul de frumusețe și împlinire. Drumurile pe care le veți parcurge de acum înainte să fie senine, iar fiecare zi să vă aducă aceeași lumină pe care ați oferit-o, ani la rând, copiilor și celor din jur. Vă felicităm, vă mulțumim și vă dorim o pensionare fericită și o pensie lungă!" (Director prof. Ciuc Maria)
"Mult stimată doamnă profesor pentru educație timpurie Bădeliță Ștefania Rita, distinși colegi, onorată audiență, când am venit în școală, acum 15 – 20 de ani, unul dintre marile evenimente la care participam sau le organizam erau ședințele publice de susținere a gradului didactic I. Cu trecerea timpului, văd că se conturează un nou tip de eveniment, ieșirea la pensie... Un eveniment spectacol, o sărbătoare a recunoștinței, un preludiu la minunata și poate mult-așteptata simfonie de rămas bun... Nu știu ce sentimente mă încearcă sau ce emoție ar trebui să domine un astfel de moment? Tristețe? Pentru că ne despărțim de un om care a pus o cărămidă solidă la temelia acestei școli și care lasă un gol greu de suplinit în cancelarie? Melancolie? Pentru că timpul se scurge neiertător, amintindu-ne că fiecare etapă a carierei noastre are un început și, inevitabil, un sfârșit? Bucurie? Că a noastră colegă a ajuns la această etapă a împlinirii, după o carieră dedicată misiunii de a modela destine, putând acum să se bucure pe deplin de roadele muncii sale și de timpul liber bine meritat? Cel mai potrivit sentiment cred că este recunoștința... Suntem recunoscători pentru lecțiile primite, pentru răbdarea și pentru amprenta lăsată de colega noastră, doamna Rita, în sufletele copiilor, ale părinților și ale noastre, ale colegilor, în cei 37 de ani munciți în ogorul educațional stroieștean. Îi doresc colegei noastre să se bucure de fiecare clipă a acestui nou capitol, să aibă parte de sănătate din belșug, de liniște și de momente frumoase alături de cei dragi. Să transforme acest rămas bun profesional într-un bun venit pentru pasiunile și bucuriile pe care, poate le-a amânat de multe ori. Dar cel mai mult, pentru că sunt printre ultimii veniți în școală, îmi doresc cu tot sufletul să ajungeți să participați și la pensionarea mea. Felicitări! Pensie mare, lungă, cu multă sănătate!" (Pr.prof. Rusu Toader)
"Când mă gândesc la dumneavoastră, doamna Rita, patru cuvinte îmi vin imediat în minte, patru roluri pe care le-ați îndeplinit cu o generozitate rară în puținii ani petrecuți împreună. În primul rând, ați fost un MENTOR. M-ați învățat meseria de educator cu o răbdare infinită. Nu ați ținut niciodată secretele profesionale doar pentru dumneavoastră și ați avut răbdarea să-mi răspundeți oricând la interminabilele mele întrebări. În al doilea rând, ați fost un COLEG de excepție. Ați fost definiția coechipierului pe care te poți baza în orice secundă, la bine și la greu. Nu ați dat niciodată înapoi de la greu și ați fost mereu gata să săriți în ajutor când sarcinile deveneau copleșitoare. Seriozitatea și responsabilitatea au setat un standard de aur în grădinița noastră. În al treilea rând, ați fost un PRIETEN. Dincolo de sarcini, proiecte și termene-limită, ați văzut mereu omul din mine. Ați fost acolo cu o vorbă bună când cineva trecea printr-un moment greu. Am împărțit zâmbete, emoții și glume care ne-au salvat în cele mai stresante zile. Grădinița nu a fost doar un loc de muncă, ci un spațiu cald, datorită prezenței dumneavoastră. În al patrulea rând, și cel mai important, sunteți un OM SPECIAL. Bunătatea, Corectitudinea și Modestia dumneavoastră sunt calități rare. Ați demonstrat zi de zi că puteți face performanță fără să vă pierdeți umanitatea. Ați fost echilibrul și vocea rațiunii în momentele de criză. Draga mea ancoră, plecarea dumneavoastră lasă un gol imens. Îmi va lipsi înțelepciunea și sprijinul dumneavoastră, dar fiți sigură că ceea ce ați reușit să sădiți în mine a prins rădăcini puternice și va rămâne fundația dezvoltării mele. Mi-ați arătat cum se muncește cu demnitate și cum se trăiește frumos. Acum începe un nou capitol, cel mai liber din viața dumneavoastră. Vă doresc ca de azi înainte timpul să fie doar al dumneavoastră. Să vă bucurați de familie, de liniște, de călătorii și să dea Dumnezeu să fiți înconjurată cât de curând de nepoți pentru a umple golul lăsat de lipsa celor mai importanți colegi din cariera dumneavoastră: copiii. Meritați din plin această nouă etapă! Vă mulțumesc pentru tot ce ați fost, ați făcut și ați însemnat pentru mine. Să nu uitați că aici aveți o persoană care vă va prețui mereu. Pensie lungă, sănătate deplină și un viitor plin de bucurii!" (Prof. George Loredana)
Întregul colectiv al Școlii Gimnaziale Stroiești îi urează doamnei Ștefania Rita Bădeliță o pensie lungă, cu sănătate, liniște și bucurii alături de cei dragi!
.jpg)
