Nu voi face astăzi lecție de istorie. Voi vorbi astăzi despre PACE. Astăzi a fost Ziua Internațională a Păcii. Poate mulți dintre voi vor întreba: de ce sărbătorim atâtea zile? Învederat lucru: se încearcă o laicizare a calendarului, încât ne vom pomeni mâine-poimâne cu Sf. Ecologie în calendar.
Totuși, vorbind despre PACE, parcă e altceva... Pentru PACE nu ar
trebuie doar o zi, nicio lună, niciun an. Pentru PACE este necesar un
timp, un timp permanent.
Unde este timpul păcii? Fiecare și-l găsește într-un mod propriu: citind, plimbându-se, cântând, etc.
Consider, însă, cu câteva abțineri (SIC!!!) că timpul real al păcii este în biserică. Un cuvânt ce este folosit atât de des în slujba bisericească, ce ne apropie în mod deosebit de ”timpul liniștii”. Cu atât mai mult, în biserică ( în cea ortodoxă nu se poate vedea acest lucru) dar în celelalte biserici ( catolică, protestantă, etc.) are loc un minunat moment liturgic ”Sărutul păcii) în care membrii enoriei se salută, își strâng mâinile și se îmbrățișează.
Ce strategie de teambuilding? Ce metodă activ-participativă? Este dincolo de cuvintele noastre, oameni ce nu se cunosc, sau se cunosc mai puțin își unesc cugetul și simțirea spre cel mai dorit ideal: PACEA.
În activitatea didactică de astăzi am lucrat pornind de la aceste precepte. Am alcătuit, împreună cu elevii, cele mai pătrunzătoare acrostihuri pe care vi le împărtășesc cu drag:
Prietenie veșnică,
Având respect,
Cu siguranță
Există încredere.
Prietenia noastră
Are curaj,
Când siguranța
Există în inimi.
Puterea prieteniei
Are aripi sfinte,
Clădite cu încredere,
Eliminând războiul.
Prietenul iubitor,
Armă neprețuită,
Câștigată cu respect,
Esență a veșniciei.
Prietenia noastră,
Aur neprețuit,
Ca diamantul cel mai scump
Există-n armonie.
Patrie-n putere,
Având liniște deplină,
Curățând tot răul,
Există România!
Patrie-n putere,
Avem binele în mâinile noastre
Călătorim prin ape și pământ,
E vremea să ne împăcăm...”
Articol preluat de pe:
Unde este timpul păcii? Fiecare și-l găsește într-un mod propriu: citind, plimbându-se, cântând, etc.
Consider, însă, cu câteva abțineri (SIC!!!) că timpul real al păcii este în biserică. Un cuvânt ce este folosit atât de des în slujba bisericească, ce ne apropie în mod deosebit de ”timpul liniștii”. Cu atât mai mult, în biserică ( în cea ortodoxă nu se poate vedea acest lucru) dar în celelalte biserici ( catolică, protestantă, etc.) are loc un minunat moment liturgic ”Sărutul păcii) în care membrii enoriei se salută, își strâng mâinile și se îmbrățișează.
Ce strategie de teambuilding? Ce metodă activ-participativă? Este dincolo de cuvintele noastre, oameni ce nu se cunosc, sau se cunosc mai puțin își unesc cugetul și simțirea spre cel mai dorit ideal: PACEA.
În activitatea didactică de astăzi am lucrat pornind de la aceste precepte. Am alcătuit, împreună cu elevii, cele mai pătrunzătoare acrostihuri pe care vi le împărtășesc cu drag:
Prietenie veșnică,
Având respect,
Cu siguranță
Există încredere.
Prietenia noastră
Are curaj,
Când siguranța
Există în inimi.
Puterea prieteniei
Are aripi sfinte,
Clădite cu încredere,
Eliminând războiul.
Prietenul iubitor,
Armă neprețuită,
Câștigată cu respect,
Esență a veșniciei.
Prietenia noastră,
Aur neprețuit,
Ca diamantul cel mai scump
Există-n armonie.
Patrie-n putere,
Având liniște deplină,
Curățând tot răul,
Există România!
Patrie-n putere,
Avem binele în mâinile noastre
Călătorim prin ape și pământ,
E vremea să ne împăcăm...”
Articol preluat de pe:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu