Să nu uităm să fim tot mai buni unii cu ceilalți în fiecare zi!
"Bunătatea este limbajul pe care cel surd îl poate auzi și cel orb îl poate vedea."
(Mark Twain)
Campania FICE "19 zile de activism împotriva violenței" are ca scop mobilizarea eforturilor pentru prevenirea abuzurilor și violențelor asupra copiilor și tinerilor, inclusiv a fenomenului de bullying.
Suplimentar acestei campanii, la Școala Gimnazială Stroiești s-au desfășurat și activități dedicate Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului - 20 noiembrie.
În acest sens, o activitate inovatoare a avut loc la clasa a VII-a, sub îndrumarea domnului prof. Huțuleac Ovidiu, cu tema "Povești cu și despre bullying".
Elevii au participat la sesiuni de discuții profunde despre bullying, un fenomen care afectează tot mai mult viața de zi cu zi a tinerilor. Partea unică a proiectului a constat în îmbinarea reflecției personale cu creativitatea și inteligența artificială. Ei au pornit de la o structură narativă comună, dar au infuzat-o cu ideile, experiențele și observațiile lor proprii, transformând astfel procesul într-un exercițiu de narațiune creativă.
Poveștile rezultate oferă perspective emoționante și critice asupra agresiunii. De exemplu, povestea "Adolescența" de Ana Popovici ilustrează cum o elevă umilită în fața clasei alege inițial să se izoleze, dar este salvată de intervenția plină de empatie a celei mai bune prietene, care preia inițiativa și vorbește cu un adult.
O altă lucrare, "Copilul singur" de Andreea Greluț, vorbește despre un copil care nu simte iubirea, dar care, după o întâlnire simbolică, descoperă că puterea de a aduce lumină în întuneric se află, de fapt, în inima lui, nu în exterior.
Prin acest demers, elevii de clasa a VII-a ne reamintesc că scopul principal al poveștilor rămâne același: combaterea violenței și promovarea unui mediu școlar sigur și plin de respect. Așa cum spunea un elev, "Să nu uităm să fim tot mai buni unii cu ceilalți în fiecare zi!".
Spor la citit! Încercați să descoperiți singura poveste care nu a fost creată cu sprijinul inteligenței artificiale.
Adolescența
Ana Popovici
Mara este o eleva obișnuită care tocmai a ajuns la pubertate. Adolescența a luat-o prin surprindere odată cu clasa 5 a iar schimbările i-au deranjat pe părinții săi deoarece nu mai era fata cea mică, fără griji sau probleme.
La școală, Mara, se înțelege cu toată lumea fiind persoana cea mai drăguță și plină de energie din grupul său de prieteni. Oricât ar încerca sa fie pe placul tuturor atât în mediul de acasă cât si cel de la școală, Mara simte mereu că nu este îndeajuns pentru părinții ei sau pentru profesorii.
Într-o zi , Mara, a dărâmat din greșeala penarul celui mai antipatic elev din clasă. Aceasta și-a cerut scuze de la dânsul dar elevul nu a avut milă sau empatie față de Mara și a început să-i vorbească foarte urât. Acesta a pomenit de faptul că Mara are cei mai ciudați părinți și o casă foarte sărăcăcioasă. Pe lângă asta, Mara a fost jignită și umilită în fața întregii clase.
Nu a avut puterea de a spune cuiva, deoarece gândul de ai încărca pe alții emoțional cu problemele sale nu îi dădeau pace. Astfel, Mara, a decis să se închidă în sine și să aștepte ca problema sa se rezolve de la sine.
După ore, cea mai bună prietenă a Marei și-a dat seama de schimbarea de comportament a dânsei. Mara a reușit să se descarce în fața prietenei ei după care s-a simțit mult mai bine. Prietena ei a luat atitudine și a vorbit cu un adult. Într-un final, Mara, este mult mai bine datorită prietenei sale.
______________________
Copilul singur
Andreea Greluț
Era odată un copil care nu simțea iubirea de la nimeni. Acasă era lovit si înjurat de părinți, la școală era înjurat si alungat de toți copii.
El nu știa ce sa mai facă dar suporta tot pentru că nu era nimeni care să-l înțeleagă și să-l asculte.
Într-o seară friguroasă, copilul se plimba singur pe străzile pustii ale satului. Lacrimile îi înghețau pe obraji, dar în sufletul lui ardea o dorință: să fie înțeles, să fie iubit.
Deodată, în fața lui apăru un bătrân misterios, cu o haină lungă și un baston sculptat. Ochii bătrânului păreau să vadă dincolo de durerea copilului.
— Știu ce porți în suflet, îi spuse cu o voce caldă. Dar să știi că nu ești singur. În tine există o putere pe care nimeni nu o poate distruge.
Copilul îl privi uimit. Pentru prima dată cineva îi vorbea fără să-l judece. Bătrânul îi dărui o carte veche, cu coperți aurii.
— Aceasta nu e o carte obișnuită. Ea îți va arăta cine ești cu adevărat. Citește-o și vei descoperi că durerea ta poate deveni lumină.
În fiecare noapte, copilul deschidea cartea și literele începeau să strălucească. Învăța despre curaj, despre bunătate și despre cum cei care suferă cel mai mult pot deveni cei mai puternici.
Cu timpul, copilul începu să-și schimbe privirea asupra lumii. La școală, deși era batjocorit, el răspundea cu blândețe. Acasă, chiar dacă era certat, găsea puterea să nu urască.
Și într-o zi, ceva miraculos se întâmplă: un alt copil, la fel de singur, se apropie de el. "Tu nu râzi de mine… tu mă asculți", îi spuse. Astfel, băiatul descoperi că adevărata magie nu era în carte, ci în inima lui — puterea de a aduce lumină în întunericul altora.
______________________
Lovitura amuzantă...
Andrei Ostaficiuc
O zi obișnuită de joi la școală, unde totul începe în pauza de la ora 10, când un coleg mă lovește intenționat, dar nu foarte tare. A doua zi, vineri, la fel: colegul din nou mă lovește. S-au terminat orele și toată lumea a mers acasă. Au trecut zilele, iar acum este luni și colegul reîncepe. L-am întrebat de ce tot mă lovește. El a spus că mă lovește "în glumă". I-am spus că mă deranjează, dar nu părea interesat.
Zilele treceau, iar el continua la fel: în fiecare pauză, de câteva ori pe zi, începea să lovească din ce în ce mai tare. Până într-o zi, când nu m-a mai lovit deloc în nicio pauză. Colegul meu, numit Garlfield, părea că s-a liniștit. Dar după câteva zile a început din nou, și de data aceasta chiar mai tare. I-am spus din nou că mă deranjează, dar el a răspuns că nu îl interesează deloc. Așa că m-am dus și i-am spus unui profesor. Profesorul l-a certat pe Garlfield, iar el a încetat în ziua aceea. Totuși, după ore, continua să mă lovească.
Într-o seară, acasă, am decis că nu mai pot continua așa. Mi-am făcut un plan: să transform fiecare "lovitură" într-o glumă împotriva lui. A doua zi, când m-a lovit ușor peste umăr, am strigat teatral:
— Ajutor! Am fost atacat de un urs polar!
Toată clasa a izbucnit în râs, iar Garlfield a rămas puțin confuz. În pauza următoare, când a încercat din nou, am scos un fluier mic (pe care îl aveam de la tata, arbitru de fotbal) și am început să fluier ca și cum aș opri un meci:
— Fault! Cartonaș galben pentru Garlfield!
Clasa a început să-l strige "Fotbalistul cu cartonașe".
Dar Garlfield nu s-a lăsat. Într-o zi, după ore, m-a așteptat la poarta școlii și mi-a spus:
— Știi ceva? Nu te mai lovesc... dar vreau să te provoc la un duel!
Eu am rămas uimit.
— Ce fel de duel?
— Un duel de glume. Cine face clasa să râdă mai tare câștigă. Dacă tu câștigi, nu te mai lovesc niciodată. Dacă eu câștig, trebuie să accepți că loviturile mele sunt doar amuzante.
Am acceptat.
Ziua duelului a fost memorabilă. În pauza mare, toată clasa s-a adunat ca la un spectacol. Eu am început cu o poveste comică despre cum m-a lovit Garlfield și am exagerat totul, spunând că am zburat trei metri prin aer. Toată lumea râdea.
Garlfield a venit cu o glumă despre cum profesorul de matematică ar putea să ne dea "lovituri" cu ecuații imposibile. Și clasa a râs din nou.
A fost un meci strâns, dar la final, colegii au votat: eu am câștigat! De atunci, colegul nu m-a mai lovit și a încetat definitiv.
______________________
Jignirea online
Muntean Ciprian
Când un coleg postează poze rușinoase cu tine te poți simți foarte umilit și poate îti este rușine chiar și de tine și dacă mai scrie și comentarii jignitoare te face să te simți ultimul om de pe lume.
Și atunci trebuie să anunți un profesor, un părinte un adult pentru a lua măsuri pentru a nu mai face asta pentru că este foarte umilitor și se numește bullying.
Sau poți să îi spui că nu face bine ce face, că nu îți place și să oprească.
Dacă nu se oprește, trebuie să spui cuiva.
Într-o zi, după ore, Alex mergea spre casă cu încruntarea adâncă pe frunte. Încercase toată ziua să ignore faptul că fotografia stânjenitoare cu el circula deja prin grupurile clasei. Dar fiecare privire aruncată pe ascuns, fiecare chicot sau șoaptă îi aminteau că nu putea scăpa prea ușor.
Când a ajuns acasă, s-a trântit pe pat și a deschis telefonul. Sub postare, apăruseră alte comentarii, unele sarcastice, altele răutăcioase. Inima îi bătea mai repede. De data asta, colegul lui, Radu, trecuse o limită.
Alex închise telefonul cu un oftat și se ridică. Știa că nu poate ține totul în el. Așa că a mers în sufragerie și i-a spus mamei tot ce s-a întâmplat. Ea l-a ascultat cu răbdare, apoi i-a spus:
— Ai făcut bine că mi-ai spus. Nu ești singur, iar ceea ce face el nu e o glumă, este hărțuire. Mâine vom vorbi cu dirigintele.
A doua zi, Alex a mers la școală cu emoții, dar și cu sentimentul că are sprijin. Profesorul diriginte a fost surprins să afle ce s-a întâmplat și l-a chemat pe Radu la o discuție în prezența consilierului școlar.
Radu, deși încerca să pară relaxat, părea neliniștit. Când profesorul i-a arătat ce a postat și cum s-a simțit Alex, fața i s-a schimbat.
— Eu… n-am crezut că e chiar așa grav, a murmurat el. Credeam că fac o glumă…
— O glumă care rănește nu mai e glumă, i-a răspuns consilierul. Ceea ce ai făcut îl afectează pe Alex și îi poate afecta încrederea în sine.
După discuție, Radu l-a căutat pe Alex în pauză.
— Îmi pare rău, sincer. Știu că n-ar fi trebuit să postez pozele alea. Le șterg acum.
Alex l-a privit cu scepticism, dar a observat că Radu era cu adevărat jenat.
— Aș aprecia, a zis el. Și… sper să nu mai faci asta cu nimeni.
Ziua a continuat, dar ceva se schimbase. Câțiva colegi au venit la el și i-au spus că i se pare groaznic ce a făcut Radu. Chiar și o colegă timidă i-a mărturisit:
— Mie mi-a fost frică să zic ceva… dar mă bucur că ai vorbit cu cineva.
Datorită curajului de a cere ajutor, Alex a simțit că lucrurile încep să revină la normal. Ba chiar începea să simtă o putere interioară — învățase că a spune când ceva este nedrept nu este o slăbiciune, ci un act de curaj.
Peste câteva săptămâni, în cadrul unei ore de consiliere, profesorul a organizat o discuție despre bullying și respectul online. De data aceasta, Radu a fost cel care a ridicat mâna.
— Am făcut o greșeală… și m-am simțit prost când am realizat cât rău pot provoca niște glume. Vreau să le spun tuturor să se gândească de două ori înainte de a posta ceva despre altcineva.
Clasa a rămas surprinsă, iar Alex a simțit că, în ciuda incidentului, lucrurile s-au așezat într-o direcție bună. Chiar dacă nu deveniseră cei mai buni prieteni, între el și Radu se instalase un respect nou, bazat pe sinceritate și învățare.
Și așa, Alex a înțeles un lucru important: uneori, dintr-un moment dureros se poate naște o schimbare reală — atât în tine, cât și în cei din jur.
______________________
O părere te poate răni!
Voinea Ioana Elena
Într-o zi la școală, un coleg îi zice colegei mele de clasă că nimeni nu o place și că este tot timpul evitată, însă eu l-am contrazis spunîndu-i că mie îmi place în compania ei și că este o fată foarte bună.
Colega mea de clasă mi-a spus că se simte apreciată și mai încrezătoare, mulțumindu-mi pentru apărarea acordată. I-am răspuns că nimeni nu te poate pune într-o postură atât timp cât ea este puternică și curajoasă pentru a-l contrazice .
De atunci am rămas foarte bune prietene, susținându-ne una pe cealaltă în orice situație. În fiecare zi la școală, găseam motive să râdem împreună, să ne încurajăm și să ne demonstrăm că nimeni nu ne poate doborî atunci când suntem unite.
La câteva săptămâni după acel incident, profesorul de limba română a organizat un concurs de creație literară. Colega mea era nesigură dacă să participe, de teamă că ceilalți ar râde de ea. Eu am insistat să scrie, spunându-i că are un talent ascuns și că vocea ei merită să fie auzită. În cele din urmă, a acceptat.
Când a citit povestea ei în fața clasei, toată lumea a rămas uimită. Era o poveste plină de sensibilitate și curaj, iar profesorul a felicitat-o. Colega mea s-a uitat spre mine cu un zâmbet larg, știind că fără încurajarea mea nu ar fi avut curajul să participe.
Am început să ne petrecem mai mult timp împreună, nu doar la școală, ci și în afara ei. Mergeam în parc, ne plimbam și vorbeam despre visurile noastre. Ea își dorea să devină scriitoare, iar eu să fiu profesoară. Ne promiteam că, indiferent de ce se va întâmpla, vom continua să ne susținem reciproc.
Într-o zi, același coleg care o jignise a încercat din nou să o facă să se simtă prost. De data aceasta, însă, nu am mai fost doar eu cea care l-a contrazis. Colega mea s-a ridicat singură și i-a răspuns cu fermitate:
"Nu mă mai răni cu vorbele tale. Eu știu cine sunt și am prieteni care mă apreciază."
Clasa a rămas tăcută, iar pentru prima dată acel coleg nu a mai avut ce să spună. Toți au înțeles că puterea nu vine din răutăți, ci din curajul de a fi tu însuți.
______________________
Amuzamentul, arma celor slabi!
Irina Rusu
În adolescență, fiecare dintre noi trecem prin acea perioada de "maturitate". Astfel, apar acele probleme care nu se rezolva pur si simplu.
În cazul conflictelor dintre adolescenți, acestea pot crea neînțelegeri precum: invidia, vorbele urâte, etc. Astfel, fiecare dintre noi nu dăm dreptate, pentru că nu cunoaștem încă acele "tehnici" de autoapărare psihică și fizică. În urma lor se ajunge la o mulțime de situații, precum: cei care sunt mai puternici emoționali, îndrăznesc să trimită mesaje jignitoare.
Pe de altă parte, acele planuri ale părinților nu dau întotdeauna rezultatul dorit. Uneori, adolescenții care provoacă aceste situații își continuă comportamentul, iar victimele ajung să creadă că singura soluție este să ignore totul. Totuși, ignorarea nu funcționează mereu. În interior, rămân frica, neliniștea și sentimentul că nu ești suficient de bun.
Aici intervine adevărata provocare: să înțelegi că mesajele răutăcioase nu vorbesc despre tine, ci despre slăbiciunile celor care le trimit. Amuzamentul lor, glumele răutăcioase și ironiile nu sunt semne de putere, ci de nesiguranță. De multe ori, cei care rănesc pe alții o fac pentru că nu știu cum să gestioneze propriile emoții.
Important este ca fiecare adolescent să învețe să-și dezvolte încrederea în sine și să ceară ajutor atunci când simte că situația îl depășește. Sprijinul unui adult – fie părinte, profesor sau consilier – poate face diferența între o perioadă grea și o traumă pe termen lung.
În final, trebuie să înțelegem că respectul nu se impune prin teamă sau jigniri, ci prin empatie și comunicare. Iar cei care aleg să își "amuze"prietenii prin răutăți dovedesc doar că încă nu și-au găsit drumul către maturitate.
Adevărata putere stă în calm, în bunătate și în capacitatea de a rămâne tu însuți, chiar și atunci când alții încearcă să te rănească.
______________________
Cei nesiguri de ei înșiși, râd de alții...
Șutu David Luca
Într-un sătuleț mic, în România, este un băiat pe nume Matei. Matei are 11 ani, este înalt și are ochelari. Când se duce la școală de fiecare dată Sebastian râde de el: "Ți-ai luat papucii ăia din bazar?"; "Aragaz!"; "Sper că știi că nimeni nu te place!".
Matei simțea cum fiecare cuvânt al lui Sebastian îl lovea ca o piatră. Îi era greu să înțeleagă de ce cineva ar vrea să-l facă să se simtă mic, când el nu greșise cu nimic. Într-o zi, după ce Sebastian a râs din nou de papucii lui, Matei a strâns din pumni și a decis că nu mai vrea să tacă.
— Sebastian, știi ceva? Papucii mei nu mă fac mai puțin om. Eu sunt Matei și îmi place să citesc, să desenez și să învăț. Dacă tu râzi de mine, nu înseamnă că ai dreptate.
Colegii din clasă, care până atunci rămăseseră tăcuți, au început să murmure: "Matei are dreptate. Nu e frumos să râzi de cineva."
Doamna învățătoare, care observase scena, s-a apropiat și a spus:
— Sebastian, cuvintele tale dor. În clasa noastră, respectul este mai important decât orice glumă. Fiecare copil are valoarea lui și merită să fie tratat cu bunătate.
Sebastian a rămas fără replică. Pentru prima dată, a înțeles că râsetele lui nu îi aduceau prieteni, ci îi îndepărtau.
Matei, deși tremura puțin, simțea în suflet o putere nouă. Descoperise că atunci când îți aperi demnitatea și vorbești cu curaj, ceilalți te pot susține.
______________________
Copiii sunt prioritatea zero a școlii!
"Toate comorile pământului nu pot cumpăra o șansă pierdută."
(Amanda Scott)
Astăzi, 19 Noiembrie 2025, Școala Gimnazială Stroiești a marcat o încheiere răsunătoare a celor 19 Zile de activism împotriva violenței, concentrându-se pe un subiect vital: Justiția juvenilă și Drepturile copiilor, în contextul Zilei Mondiale pentru Prevenirea Violenței Împotriva Copiilor/Tinerilor - 19 noiembrie.
Această zi are o semnificație profundă, fiind în sinergie directă cu Ziua europeană privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale - 18 Noiembrie - și, mai ales, cu Ziua Universală a Copilului - 20 Noiembrie, subliniind continuitatea luptei pentru siguranța și respectul fiecărui minor.
Sub îndrumarea doamnei prof.înv.primar Bondar Adriana Elena, elevii clasei a II-a au desfășurat o activitate de dezvoltare civică și juridică. Scopul a fost acela de a le explica micuților, pe înțelesul lor, ce înseamnă să ai drepturi și cum să te protejezi.
Activitatea a inclus: vizionarea unui film educativ (un instrument vizual care a transpus concepte complexe despre siguranță și dreptate în imagini ușor de asimilat de către elevi); discuții despre Justiție juvenilă și Copii privați de libertate. Chiar și la o vârstă fragedă, copiii au înțeles importanța unui sistem care să le ofere sprijin și educație, chiar și celor aflați în situații dificile.
Ziua de astăzi a scos în evidență necesitatea de a oferi fiecărui copil o a doua șansă și a creat o punte către Ziua Universală a Copilului - 20 Noiembrie.
Încheierea Campaniei împotriva violenței pe 19 noiembrie – Ziua Mondială a Prevenirii Violenței – nu este o simplă coincidență.
Ea ne reamintește că activismul nostru pentru siguranța copiilor de azi este cea mai importantă garanție pentru drepturile și viitorul lor de mâine, așa cum sunt stipulate în Convenția ONU.
Felicităm elevii clasei a II-a și pe doamna prof. Bondar Adriana Elena pentru dedicarea de a înțelege că a fi cetățean înseamnă a fi informat și a cere ajutor când este nevoie.
Mulțumim tuturor celor care s-au implicat în cele 19 zile! Mesajul nostru rămâne: Copilul este prioritatea zero a școlii!
______________________
"Nu ești singur!"
"Cum se iubesc oamenii pe pământ? - Luptând împreună."
Simone de Beauvoir
Ne apropiem de încheierea celor 19 zile de activism împotriva violenței la Școala Gimnazială Stroiești.
Sub îndrumarea doamnei prof. înv. primar Pșebilschi Cornelia Anișoara, elevii din clasa I au explorat conceptul de siguranță prin activitatea "Umbrela mea magică". Scopul activității a fost să-i ajutăm pe copii să înțeleagă importanța de a se simți protejați și de a identifica sursele de ajutor.
Prin discuții deschise și desen creativ, copiii au transpus emoțiile și convingerile lor în artă. Au descoperit expresii cheie:
"Mama mă protejează."
"Tata mă ocrotește."
"Învățătoarea mă ajută."
"Nu ești singur!"
"Când ai nevoie, cere ajutor!"
Reflecția activității a fost esențială. S-a pornit de la un desen și o întrebare: "Ce înseamnă pentru pisicuță umbrela? Dar pentru voi, cine este «umbrela» voastră? Unde puteți găsi adăpost și ajutor când aveți nevoie?"
Aceste întrebări au deschis calea spre conștientizarea faptului că fiecare dintre noi are o "umbrelă magică"– persoane de încredere (părinți, profesori, polițiști) gata să ofere protecție și sprijin.
Nici cei mai mici membri ai comunității noastre școlare nu au fost uitați. Grădinarii de la GPN Stroiești, din Grupa Mică, sub atenta îndrumare a doamnei prof. pentru educație timpurie Bădeliță Ștefania Rita, au participat la activitatea "Stop Violenței!". Prin metode specifice vârstei, preșcolarii au fost introduși în noțiuni simple de comportament adecvat și respect, învățând că violența nu este niciodată o soluție.
La Grupa Mijlocie de la GPN Stroiești, doamna prof.înv.primar Rusu Lilioara Mariana, asistată virtual de doamna educatoare Iurcu Gabriela Elena, au coordonat activitatea "Inima Prieteniei!". Prin jocuri de rol interactive, copiii au exersat empatia, comunicarea non-violentă și importanța incluziunii. Recitarea poeziei "Toleranța" a subliniat mesajul că fiecare dintre noi este unic și valoros, iar diversitatea ne îmbogățește.
"Astăzi, albinuțele din grupa mijlocie au învățat despre prietenie, bunătate și sprijin reciproc. Activitățile de la grădiniță au fost dedicate toleranței și acceptării, iar cei mici au descoperit cât de frumos este să fii alături de ceilalți, chiar dacă suntem diferiți.
Împreună cu educatoarea, copiii au exersat gesturi simple, dar pline de însemnătate: s-au îmbrățișat, au bătut palma și au învățat cum să ofere sprijin unui coleg atunci când acesta are nevoie. Au discutat despre cât de important este să fii un prieten bun, să spui o vorbă caldă, să oferi un zâmbet și să fii atent la cei din jur.
Prin jocuri, povești și activități de grup, cei mici au înțeles că, deși fiecare are propria personalitate, toți pot forma o echipă minunată. Au descoperit că diferențele ne fac speciali, iar bunătatea ne apropie.
La finalul zilei, atmosfera din grupă era plină de energie pozitivă, iar copiii s-au bucurat de sentimentul de a fi parte dintr-o comunitate în care fiecare contează." (Prof.înv.primar Rusu Lilioara Mariana)
Cele 19 zile de activism sunt o mărturie a angajamentului nostru ferm de a crea un mediu școlar în care fiecare copil se simte în siguranță, respectat și iubit. Mesajele puternice generate de elevi sunt lecțiile cele mai prețioase pe care le ducem mai departe.
Mulțumim tuturor cadrelor didactice, elevilor și părinților pentru implicare și susținere. Campania se apropie desfârșit, dar misiunea noastră de a promova siguranța și bunătatea continuă în fiecare zi!
______________________
Valori care ne unesc!
"Nu vreau doar să te plac, ci să te iubesc și să respect cine ești."
(Walter Riso)
Campaniei "19 Zile dedicate Activismului" a continuat și la GPN Zaharești unde micuții grădinari de la Grupa Combinată au desfășurat prin joc, empatie și bunătate activitățile "Valori care unesc" și "Cum mă simt?".
Sub îndrumarea doamnei profesor pentru educație timpurie Muscă Gabriela, copiii nu au învățat doar despre valori, ci au învățat cum să le trăiască, transformându-se în activiștii de mâine care știu să spună "Mulțumesc!", care știu să ofere și care știu cum să se consoleze reciproc.
Campanie "19 zile de Activism" nu este o serie de activități izolate, ci o dovadă că educația timpurie este mediul perfect pentru a modela cetățeni responsabili și empatici.
Invităm pe toți părinții să continue aceste activități acasă. Întrebați-vă copiii cum se simt și ce faptă bună au făcut astăzi!
______________________
Eu pot! Eu vreau! Eu sunt prieten!
"Singura modalitate de a avea un prieten este sa fii unul."
(Ralph Waldo Emerson)
Campania "19 Zile de activism împotriva violenței" continuă să fie un pilon central al agendei educaționale din luna noiembrie.
Astăzi, activitățile s-au desfășurat pe paliere opuse de vârstă, de la micii grădinari, la elevii din clasele terminale de gimnaziu.
La nivel preșcolar, Grupa Mare a avut parte de o activitate emoționantă sub îndrumarea prof. educație timpurie Loredana George. Copiii au învățat despre importanța relațiilor pozitive participând la două momente cheie: rostirea "Jurământul Prieteniei" (ei au depus un jurământ simbolic prin care s-au angajat să fie buni unii cu alții, să se ajute și să apere prietenia) și semnarea Contractul Grupei Fluturașilor, care a reprezentat o modalitate distractivă și serioasă prin care cei mici și-au asumat reguli de conviețuire bazate pe respect și colaborare.
La nivel gimnazial, campania s-a concentrat pe aspecte mai profunde ale interacțiunii sociale. Profesorul Ruști Florin Daniel a desfășurat o oră tematică extracurriculară la disciplina Consiliere și Orientare, adresată elevilor din clasa a VIII-a A.
Tema activității, "Respectul pentru colegul meu", a abordat modul în care diferențele pot fi acceptate și cum atitudinea pozitivă și lipsa prejudecăților contribuie la prevenirea conflictelor și a bullying-ului. Discuțiile din cadrul orei de Consiliere și Orientare au oferit elevilor instrumente practice pentru a gestiona situațiile tensionate și pentru a deveni lideri în promovarea respectului în grupul lor.
Prin implicarea profesorilor, părinților și elevilor, Campania "19 zile" demonstrează că lupta contra violenței se câștigă zi de zi, prin educație, empatie și asumarea responsabilității.
Urmăriți blogul nostru pentru a afla ce alte activități și proiecte vor mai avea loc în cadrul acestei campanii!
______________________
Școala Gimnazială Stroiești s-a alăturat cu entuziasm Campaniei Naționale "19 Zile de activism împotriva violenței", inițiată de Federația Internațională a Comunităților Educative (FICE) România, marcând astfel un angajament ferm față de promovarea unui mediu școlar sigur și plin de respect.
Binele triumfă!
"Fii bun ori de câte ori este posibil. Întotdeauna este posibil."
(Dalai Lama)
Școala Gimnazială Stroiești a continuat să desfășoare activități sub egida Campaniei FICE (Federația Internațională a Comunităților Educative) - "19 zile de activism împotriva violenţei". Elevi și cadre didactice au transmis un mesaj puternic de pace și empatie, demonstrând că bunătatea este o resursă inepuizabilă. Activitățile desfășurate au coincis cu celebrarea Zilei Mondiale a Bunătății și au pus accentul pe prevenirea fenomenului de bullying și cultivarea unui mediu școlar armonios.
Doamna profesor Marinela Burac și elevii clasei a III-a s-au implicat cu entuziasm în activitatea intitulată "No bullying în my school". Prin intermediul desenelor și al jocurilor de rol, copiii au explorat concepte complexe precum empatia, respectul reciproc și consecințele negative ale comportamentului violent. Jocurile de rol au oferit elevilor oportunitatea de a simula situații reale, învățând astfel cum să reacționeze constructiv și să ofere sprijin victimelor.
Doamna profesor pentru învățământ primar Rozuca Ostaficiuc a conceput o activitate dedicată clasei pregătitoare cu tema "Stop violenței!". Micuții au participat la Expoziția de desene unde și-au exprimat vizual dorința de armonie. De asemenea, aceștia au vizionat materialul educativ "Despre violență, un ghid simplu pentru copii", o resursă adaptată vârstei care ajută la înțelegerea și recunoașterea comportamentelor neadecvate încă din primii ani de școală.
Un exemplu de creativitate a venit de la Școala Primară "Ilie Grămadă" Zaharești, unde doamnele profesor pentru învățământ primar Brîndușa Foca și Sasu Andreea, alături de domnul profesor Matei Claudiu Ionel și elevii de la învățământul simultan au desfășurat activități dedicate "Zilei Mondiale a Bunătății" cu activitatea extracurriculară de abilități practice "Arborele binelui". Punctul culminant al inițiativei a fost lucrarea colectivă "Bunătatea contează!", un proiect care a simbolizat forța acțiunilor pozitive și impactul pe care fiecare copil îl poate avea în comunitate.
Campania FICE continuă să inspire, iar implicarea activă a cadrelor didactice subliniază rolul esențial al educației în formarea unei societăți bazate pe respect și non-violență.
Vă ținem la curent cu noutățile Campaniei!
______________________
Zâmbește! Ți se potrivește!
"Suntem fire de nisip ce rezistăm de-a lungul țărmului. Așteptăm să fim luați de valuri până când nu mai suntem."
(Robert M. Hensel)
Debutul campaniei a fost un moment plin de culoare și emoție, desfășurat sub genericul activității extrașcolare "Zâmbește! Ți se potrivește!", având ca element central Ziua Compasiunii, celebrată pe 2 noiembrie.
Acțiunea fost coordonată de profesorii Rusu Lilioara Mariana și Rusu Toader. Activitatea extracurriculară, desfășurată la nivelul disciplinei Arte vizuale și abilități practice, a reunit forțele creative ale elevilor talentați din clasele a III-a și a IV-a.
Pentru a ilustra puterea blândeții și a empatiei, copiii au explorat o tehnică artistică inedită și captivantă: ArtSand - Tehnica picturii cu nisip. Prin intermediul acestei metode, elevii au transformat nisipul colorat în mesaje vizuale despre prietenie, acceptare și, desigur, zâmbet – cel mai simplu gest de compasiune.
Scopul a fost acela de a le arăta copiilor că un comportament pozitiv și plin de grijă, simbolizat de un zâmbet și de compasiune, este cel mai puternic instrument de prevenire a violenței și de evidențiere a compasiunii. Lucrările realizate cu nisip au devenit metafore pentru modul în care putem construi ceva frumos și durabil atunci când lucrăm împreună cu delicatețe și atenție, dar și un motiv pentru ca elevii care au pierdut ființe dragi să poată zâmbi din nou.
Activitățile continuă! Școala Gimnazială Stroiești își propune să mențină vie flacăra activismului. Activitățile în cadrul campaniei FICE "19 zile de activism împotriva violenței" vor continua până pe 19 noiembrie, cu implicarea activă a altor cadre didactice din școală și a elevilor.













































































.jpg)







Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu