Se spune că o carte nu trebuie apreciată după coperți. Însă în anumite cazuri, cărțile bune chiar se cunosc după copertă.
Dacă, din întâmplare, vă cade acest volum în mână, trebuie să îl citiți! Veți descoperi și coperți trainice, într-o cromatică și simbolistică bine aleasă, dar și un conținut excepțional, de roman-monografie.
Fără a fi exagerată comparația, romanul "Strigătul din noapte al Bucovinei" scris de Alexandru Grecu este pentru comunitatea noastră un "Ion" a lui Liviu Rebreanu.
Ipache, un țăran din satul Zaharești, este personajul principal al cărții. Numele său, de sorginte elenă, duce la "ipacoi" care înseamnă "ascultătorul".
"Părea un haiduc de codru cu fluierul de aramă la brâu, cu îmbrăcăminte țărănească de in, cu opinci de porc în picioare și cu o pălărie cât ziua de ieri." Fărtăiș Ipache este un arhetip al înțelepciunii, al autenticității și al curajului. Reprezintă un model social și un exemplu de viețuire după legile lui Dumnezeu.
Doar în momentele sale de grea încercare își exprimă neputința printr-un strigăt feroce, iar ecoul acestuia devine, amplu, strigătul întregii Bucovine aflată în acele timpuri sub stăpânire austriacă.
Alexandru Grecu surprinde aspecte istorice, sociale și culturale ale secolului al XIX-lea, dezvoltând mituri rurale (boieri ai locului grăsani și zgârciți, conflicte între tinerii satului și cei din alt sat), obiceiuri locale (căratul lăzii de zestre peste poartă, plimbatul cămășii purtate de mireasă în noaptea nunții în vârful unui băț prin tot satul), norme sociale (apelarea cu "bădiță" sau "leliță" a cuiva cu cinci ani mai în vârstă, respectul "sfânt" datorat părinților, plecarea în cătănie) etc.
Un alt aspect surprins este cel a infidelităților, mai ales atunci când bărbații sunt plecați. Ei își "lasă nevasta ca o floare" pentru "desfranata ca un spin".
Momentul revoluției de la 1848, răscoala țăranilor de la 1907, Primul Război Mondial sunt doar câteva din ițele majore ale istoriei care modelează și viața satului bucovinean în multiplele sale puncte critice: incendii, epidemii, crime, hoții, recolte slabe, intemperii. Motto-ul reprezentativ al cărții arată însă puterea regeneratoare a individului: "Când drumurile se împart, eu cad, dar mă ridic."
Alexandru Grecu îmbină armonios învățătura populară, transmisă prin viu grai, cu învățături biblice profunde. Autorul stăpânește timpul istoric și construiește o intrigă ce te captivează în lectură. Nimic nu este ficțiune, de aceea pentru orice om al locului, volumul citit reprezintă o regăsire a sinelui comunitar.
Spor la lectură!
(A consemnat, prof.înv.primar Rusu Toader)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu